Dictionary of contemporary English. 2013.
locus — [ lɔkys ] n. m. • 1865; mot lat. « lieu » ♦ Biol. Localisation précise d un gène particulier sur un chromosome. Locus complexe. Locus létal. Des locus ou des loci [ lɔki; lɔsi ]. ● locus nom masculin (latin locus, lieu) Emplacement précis d un… … Encyclopédie Universelle
locus — lo·cus / lō kəs/ n: the place connected with a particular event having legal significance Merriam Webster’s Dictionary of Law. Merriam Webster. 1996. locus … Law dictionary
Locus — Lo cus, n.; pl. {Loci}, & {Loca}. [L., place. Cf. {Allow}, {Couch}, {Lieu}, {Local}.] 1. A place; a locality. [1913 Webster] 2. (Math.) The line traced by a point which varies its position according to some determinate law; the surface described… … The Collaborative International Dictionary of English
LOCUS — unde dictus sit, exponit hisce Iul. Caes. Scalig. poët. l. 3. c. 89. Locum παρὰ τὸν λόγον dicimus: quia proportio est inter locum et locatum. Λόγος insidiae dicuntur, quia veteres Graeci locum priscâ et abolitâ voce sic appellabant: etiam inter… … Hofmann J. Lexicon universale
locus — (izg. lȍkus) m DEFINICIJA mjesto SINTAGMA locus communis (izg. locus komúnis) »opće mjesto«, izraz kojim se označuje neki poznat, uobičajen, banalan misaoni pojam; locus delicti (izg. locus delìkti) mjesto počinjena zločina ETIMOLOGIJA lat … Hrvatski jezični portal
locus — anat. Voz latina que significa lugar. Medical Dictionary. 2011. locus Lugar o posición determ … Diccionario médico
locus — LÓCUS pl. ci/ s. m. poziţie determinată ocupată de o genă sau de alelele ei în structura cromozomului. (< lat. locus) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
locus — (pl. loci), 1715, locality, from L. locus a place, spot, position, from O.Latin stlocus, lit. where something is placed, from PIE root *st(h)el to cause to stand, to place. Used by Latin writers for Gk. topos. Mathematical sense by 1750 … Etymology dictionary
locus — s. m. [Genética] Ver lócus. • Plural: loci. ‣ Etimologia: palavra latina … Dicionário da Língua Portuguesa
lócus — s. m. 2 núm. [Genética] Local específico de um cromossomo onde está situado um gene. ‣ Etimologia: latim locus, i, lugar, sítio, localidade … Dicionário da Língua Portuguesa
locus — locus. См. локус. (Источник: «Англо русский толковый словарь генетических терминов». Арефьев В.А., Лисовенко Л.А., Москва: Изд во ВНИРО, 1995 г.) … Молекулярная биология и генетика. Толковый словарь.
